vineri, 15 iunie 2012

GATA !!! Sibiul se pune in miscare

...sambata 16 iunie 2012 la Maraton Sibiu.

Alergatorii sunt pregatiti.
Voluntarii au fost instruiti.
Oamenii s-au implicat.

Dar inca mai este timp sa te implici si tu !!!
Este imposibil sa nu gasesti o cauza intre cele inscrise care sa iti atraga interesul.
Va asteptam sa-i sustineti pe alergatori pe traseul lor, sa-i incurajati pana la final pentru efortul depus.

Alergatorii si sustinatorii sunt asteptati atat la start pe scena din Muzeul in aer liber, cat si pe marginea traseului.
Startul se da la ora 9.00 de la scena din Muzeul in aer liber, trecerea pe langa lacul de la Gradina zoologica, intrarea pe pista de biciclete pana la Bolta Rece si retur.

Traseul va fi marcat, iar voluntarii vor avea grija sa nu apara incidente neplacute.

SUCCES ALERGATORILOR !!!

Le multumim tuturor celor care s-au implicat in organizarea si sustinerea acestui eveniment.

miercuri, 30 mai 2012

Idiotul...

...sunt perfect de acord cu imperfectiunea.

Nu, nu este vreun print sau personaj dintr-o carte. Sunt eu. Esti tu, sau cel de langa tine. Nimic mai simplu. Suntem supusi greselii. Suntem oameni. Ne dam fiinte inteligente si ne trezim de multe ori ca suntem mai prosti decat gaina. E mai usor sa judecam pe cei din jur decat sa ne recunoastem propriile greseli. E foarte usor sa gasim scuze pentru ceea ce alti considera gresit, doar prin prisma faptului ca noua ni se pare ok. Unii insista si ar vrea sa schimbe lumea dupa ei, nu sa intre ei in randu lumii. Greselile sunt acceptate intr-un fel sau altul pana la urma, insa daca am reusi sa ni le recunoastem si noi poate am face un pas inainte. Sau nu.
Cica orice actiune e urmata de reactiune. Oare toate actiunile noastre sunt gandite la felul in care cei din jurul nostru vor reactiona? In nici un caz... Ne face asta mai idioti decat suntem? Nu. La fel de idioti o sa fim in continuare. Doar ca nu pentru toti cei din jurul nostru la fel. Nu suntem perfecti si nici nu vom fi vreodata. Dar ar fi bine sa ne asumam anumite greseli. Sa ne recunoastem noua in primul rand ca e nevoie de altceva pentru a merge inainte ca un intreg, o societate, o civilizatie.
E festival mare la noi in targ, cu crize... si teatru. O scena ne e viata, ...si comedie, ...si tragedie. Printi si printese, ...personaje. Pana la urma este o arta sa fi "idiot" in propria-ti piesa. Insa sa nu uitam ca in public sunt numai critici. Si buni, ...si mai putin buni.

...pana la urma ce e asa de frumos la un trandafir? in cateva zile moare.

P.S. : bine ca nu am uitat sa iubesc 

duminică, 19 februarie 2012

Despre... caini, pisici si ...oameni

..."those who can't do, ...teach. those who can't say, ...write."

  Traiesc la bloc de cand ma stiu, asa ca nu am avut niciodata un animalut de companie. Imi plac animalele. Prefer cainii. Nu prea inteleg pisicile (poate ca de cele mai multe ori ma duce gandu la alte 'feline'). Cat despre oameni...

  Inca de mic copil inveti, sau vezi prin desene animate ca pisicile si cainii "nu se prea au la suflet". La fel ti se insiruie o gramada de ..."sa nu faci asta, nu e bine", sau " nu ai voie sa...!" Si totusi, caini si pisici locuiesc impreuna in multe case, ii vedem la prieteni de cele mai multe ori. Oricat de diferite ar fi aceste animale, fac cumva si ajung sa se inteleaga, sa traiasca impreuna. Cu oamenii se pare ca e un pic mai greu. De ce? ...Pentru ca gandim probabil. Doi oameni pot privi, sau discuta, despre acelasi lucru si vad ceva diferit. Ii judecam pe cei de langa noi, dar nu uitam ca in acelasi timp sa ne absolvim, cu putere absoluta, de greselile proprii. Avem ambitii si vise, dam vina pe stele, astrii, sau zeitati cand nu iese asa cum am vrea noi, sau chiar lovim/ranim pe cel de langa noi.  ...Si totusi, ne consideram fiinte rationale, superioare. Pffff... rad si cainele si pisica acum de noi. 

  Pisicile nu sunt tocmai preferatele mele. Lasa par peste tot, fac numai ce vor, cand vor si ce le place, in masura in care le permite spatiul si uneori omul. Insa daca ati stat mai mult prin preajma lor pe la amici, poate ati avut surpriza sa vina si sa se cuibareasca in poale, cautand afectiune. Torcand usor, cerand daruire si dragoste. Pentru atat cat are nevoie pe moment, iar daca nu primeste, se supara usor, se agata cu ghearele si maraie. Le place curatenia, se ingrijesc si nu isi fac nevoile pe oriunde. Iar cand au chef de joaca, sunt pline de entuziasm si bucurie netulburata.

  Cui nu-i plac catelusii!? Niste dragalasenii cand sunt micuti, dar cresc repede si pana invata unde sa isi faca nevoile iti umplu casa cu surprize. Un caine implica unele responsabilitati, nu e de ajuns sa il ai pe post de jucarie. Nu as tine insa un caine la bloc, consider ca l-as chinui. Sau daca ai un caine la bloc, macar sa ai bunul simt sa cureti dupa el pe casa scarii daca nu l-ai invatat sa isi faca nevoile afara. Cainele este singura vietuitoare care a dus spre perfectiune vocatia prieteniei. 

  E destul de simplu cu cainii si pisicile: daruiesti si primesti. Se joaca impreuna, caini si pisici, se curata, impart mancarea, eh... uneori si-o mai fura unul altuia ca doar sunt animale. Dar totul e destul de simplu, insa inainte de a-ti alege un prieten patruped, gandeste-te bine daca poti avea grija de el.

  Cat despre noi, fiinte superioare, in loc sa luam uneori exemplu de la animale, sa privim lucrurile si oamenii mai simplu, noi evoluam, gandim, avem nevoi de fel de fel. De la cafeaua de dimineata, tigara de langa, alcoolul sau alte otravuri si prafuri fermecatoare din pauza sau de dupa munca, pana la nevoia de socializare, de oameni dragi. Creierul nostru probabil nici nu mai stie exact ce vrea, sau cand vrea. Suntem prea ingropati in nevoile sociale si prea avizi de nevoi personale. Complicam lucrurile pana nu se mai intampla nimic. 

  ...si rad si caine si pisica. Nici visele nu mai sunt vise...

vineri, 25 noiembrie 2011

Ziarul punct ro/com...

...si ceva amintiri rasfoite.

Dimineata... cafei... si ceva ziare de rasfoit pana fac ochiii mai limpezi sa poci pleca la munca. Ca, cam asa mi-ar place sa fie diminetile, mai putin partea cu plecatu la munca. Dar deh, nici ziarele nu mai sunt ce au fost si si-au cam pierdut farmecul. Le gasim pe toate pe .ro sau .com. Sa nu mai vorbim de distributia lor, daca pana la 9 am tre sa fi la lucru, iti ramane eventual sa rasfoiesti ziarul de ieri, vreun saptamanal sau ceva reclame. Stiti bine doar ca o cafea nu se bea pe fuga... Cat despre informatiile de prin ziare, daca ai urmarit seara stirile la teve esti lamurit. Pe ici pe colo cate un jurnalist mai dibace, cu penel de artist sau idei personale, mai schimba ceva in felul de prezentare a unei stiri.
Pe la noi pe la Sighiu... o mana de ziare:

Tribuna - multa istorie in acest nume. Oare cum ar duce-o fara anunturile de ingropaciune!? ...si multa publicitate de holding. ...si reclama aia enervanta de la radio "bip bip aboneaza-te". Hmmm... si totusi e singurul ziar ce il cetesc mai in fiece zi, chiar daca deobicei seara sau a doua zi dimineata la cafei. Multa istorie in numele asta... si cam atat am de zis.

Turnul Sfatului - o echipa tanara, cu ambitii (parca mai putine in ultima vreme), dar singurul ziar bun local. Din pacate stau cam prost la tiparnita si distribuit si cel mai usor e sa il cetesti pe punctro. Imi place.

Rondul de Sibiu - umplutura intr-un ziar de anunturi... ca nici De toate pentru tonti nu mai e ce a fost.

Sibiu 100% - un saptamanal ce se lauda frumos (de unu singur...), ca distribuie muuuuulte exemplare, ...si pe gratis. Or fi avand oameni buni pe vanzari de publicitate!? E bun luni dimineata la cafei.

De alea nationale il las pe Mircea Badea si Oreste sa va rasfoiasca.... aaahh sa va zica una alta ca le stie mai bene, mai ales pe alea tabloide. Dar parca toate au ceva de tabloid in ele, sau macar o fata dezbacata, sex cu profesoara/profesoru, critici si atacuri la politica, chesti de astea de ei le numesc stiri.

Au mai ramas o categorie de ziare ceva mai interesante, alea ce trag mult spre economic, bizniz sau cate o exceptie jen Catavencu. Cam rar imi pica in mana de astea, si nici nu ma incumet sa le cumpar zilnic, ca nu imi permit. E buna informatia si de pe net.

...dar tot la un cafei cu ziaru'n fata as sta.

Voi, ce ziare, cum si unde mai cetiti? ...ca nish prin cafenele nu se mai poarta.

PS: imi aduc aminte de mosu cum asculta, aproape surd, cu urechea lipita de radio, stirile la Europa Libera pana venea postarita, dupa-amiaza pe la 4-5 cu Tribuna si il rasfoia din scoarta in scoarta vo doua/tri ceasuri.

Ceteste azi, stirile de ieri.

marți, 11 octombrie 2011

Franturi de intelepciune...

...intelepciunea bucatarului: morcov,oua,porumb si... cafea. 

Inainte de plecarea baiatului sau in lume, tatal, care era bucatar, i-a spus:
“Ai grija cu cine ai de-a face, caci oamenii sunt tare diferiti:
unii sunt ca morcovii - la bine sunt tari, dar cand prin jur e fierbere, se inmoaie;
altii sunt ca ouale - mereu par fragili,dar cind lucrurile se infierbinta devin tari;
tare multi sunt ca boabele de porumb, crapa si pocnesc cand se incing;
doar unii sunt mai modesti si cand toate se incing devin seducatori si
plini de farmec precum... boabele de cafea.”

scris de Dan Ioan Popp

luni, 26 septembrie 2011

Alintare de toamna...

...sau praf in ochi.

Inca astept culorile toamnei sa se asterne peste paduri si dealuri. Se simte deja racoarea serilor deja timpurii. Si incet, dar sigur, plimbarile pe centru nu vor mai dezvalui tinutele dezgolite ale tinerelor domnisoare. Terasele se vor inchide si ne vom retrage in pivnitele boltite din Piata Mica la o cana cu vin, de preferat rosu (pentru mine). Nimic schimbat de acu' un an, doar ceva amintiri faine stranse peste vara.
O alintare senina de toamna, precum atingerea calda a mainii celui/ei drag/e. Un cantec strident, dar melancolic, precum adierea vantului ce scutura frunzele asezandu-le pe carari.
Se lasa de toamna si ploile vor aparea curand. Cu stropi reci... Se lasa de toamna si nu prea vreau sa stau prin casa chiar daca mai pun o haina pe mine si inca una in ghiozdan.
Sau poate doar visez cu ochii larg inchisi, cu gandul la... ...defapt nu conteaza.

miercuri, 31 august 2011

Cu gandu' la bicicleta...

 ...sa nu zici ca nu e bine sa cetesti ziarele la o cafea

Da... chiar cu gandu' la bicicleta, ca de vreo doua saptamani am uitat de ea legata intr-o curte la un amic. sta bine, ca am mai vazut-o pe fuga din masina. Si daca ar fi departe de mine as zice ca mi-a fi lene sa merg dupa ea s-o mai scot la plimbare, dar deh... sa trecem peste scuze cu timp sau lene.
Am tot auzit de programul Raiffeisen Comunitati si dorinta lor de a sustine diferite proiecte.

Bebe, Tudor si Rares au demarat de ceva vreme un asemenea proiect ce l-au numit Bicicleta zilnica, proiect ce a trecut cu bine de prima faza a selectiilor. Spor la treaba baieti! ...si succes, ca poate oi mai scoate si io bicicleta la plimbare si nu ar mai trebui sa caut vreun gard sau stalp s-o leg.
Iar de-oi avea ceva timp poate dau si o mana de ajutor, sa stiu pe unde mi-as putea uita bicicleta.



vineri, 24 iunie 2011

Tag the Flag...

...suport tehnic si moral

adica sa iti suporti amicii prin preajma :d, cand au si idei traznite.
cetiti la Rares, sau la Tudor, sau prin ziare (...la o cafea, normal).


...mno, sa fie cu ploaie !? :d
cat sa se racoreasca participantii.
sau o sa faca una din probe cu barca.

nu-i bai, s-asa-i bine... s-asa-i bine.

succes concurentilor.
...si organizatorilor, ca poate nu se opresc
la prima si ultima editie
ne vedem pe traseu probabil... la postu' de control cu (m)arcu... si barca.

miercuri, 15 iunie 2011

dintr-un bazar cu amanunte...

suflete... adunate sau gasite

"ce frumos canta poetul,
altadata... si zicea
in context cu alfabetul 
despre cat de mult iubea. 
ca de-ntors din mersul vietii 
vreo iubire, n-are chip. 
de asta si ajung poetii...
biete fire ...de nisip."

PS : de stiti cumva voi cei mai cetiti in poezii,
pe cel ce-a scrijelit 'ceste versuri... lasati vorba scrisa

luni, 9 mai 2011

din gradina cu sustinatori... EcoMarathon 2011

...sau "hai la o bere ca ploua/ninge"


Nu am sa mai scriu despre EcoMarathon 2011 au facut asta Rares si Tudor.

Zona Moeciu - Bran...
este situata pe Culoarul Rucar-Bran, o zona preponderent montana in care a inflorit agroturismul, ceea ce iti poti da seama foarte usor daca arunci o privire de o parte si de alta a drumului, numai pensiuni. Strajuita de o parte de Masivul Bucegi si Muntii Leaota si de cealalta parte de Muntii Iezer si Piatra Craiului sa nu te miri cand dai de Vama Medievala Bran, Cetatea Rasnov si vestitul Castel Bran. Sunt locuri c merita vizitate, iar peisajele montane te imbie si mai mult.
Da o tura la spectaculoasele Chei ale Gradistei sau treci prin Zarnesti si mergi spre Plaiu Foii. Asta daca nu iti place mai mult sa bati crestele muntilor pe carari de piatra si grohotis, ajutat din loc in loc de lanturile montate demult de iubitorii crestelor. ...era sa uit de cascadele La Chisetori si Pestera cu lilieci.


De ce Eco... ?


Nu am avut inca ocazia sa-i cunosc pe organizatori si sper ca nu se folosesc de acest termen doar pentru imagine. zona este superba si singurii care ar putea sa o mai strice suntem noi, "uamenii". Dar daca cei ce au participat in vreun anumit fel (alergare, voluntar, suporter ori simplu privitor), in majoritate iubitori de munte, vom face sa fie inteles ca avem nevoie de tot ceea ce ne ofera natura, nu vor mai fi distruse aceste zone atat de repede cat ar vrea altii.




...in gradina noastra.

mno... sa trecem la gradina noastra: 3 alergatori, varu Bebe, Ionut si Rares si noi restu', amici, cunostinte, viitori fosti prieteni si prietene. Trajem sa ne cazam vineri seara la o casa gasita pe net. dam cep la neste beri pana vin si restu si ne punem la povesti. subiect - finish-ul de a doua zi, cine, cand si unde termina. Dimineata ne trezim mai devreme decat intr-o zi de munca, bem un cafei, io nu alergatorii, si ne urnim spre start. O poza ici una colo, gata start. "no, merem la bere?"  Afara i fain si soare asa ca mere una. O iau pe dealuri, mai trag o poza, vad Piatra Craiului si imi zic io in gand "las ca vine vremea si de creste minteni". Cobor spre sat incurajand participantii. Unii chiar reusesc sa mai glumeasca "ce iti pasa" "bea o bere si pentru mine ca o iau inapoi mai tarliu" care cum poate sa uite de efort cu ceva ironie sau macar un zambet.
Intra Varu si Ionut in a treia/ultima bucla si noi i incurajam de pe terasa crasmei satului, o crasma cum ar trebui sa hie cu 2 mese de lemn si afara o masa de plastic cu 4 scaune atat, ca alcoolu curje pe gatlej si daca stai pe iarba sau in picioiare. ...si incepe ploaia. nasol. mai luam o bere, apar si alti amici/prieteni sustinatori si din Brasov si din Sibiu. Gata baietii nostri pe rand : primu e Rares, se da batut mai repede decat am pariat noi, apoi Bebu si Ionut la finish. povesti si impresii si hai la casa pentru un pic de odihna, sau bere. Povesti, vizite la alti amici de pe munte. Numa bine se trezeste si Alex si intreaba mirat : "bah, io cat am dormit ca afara e iarna?". Esact!!! ...ninje si nu trebuia, dar asta-i c'est la vie. Purcedem spre premiere, poate mai dau de v-un amic de pe munte sau din Sibiu. Aglomeratie, poze cu maimuta Yeti **** impresii si alte povesti.
FELICITARI PARTICIPANTILOR !!! ...si organizatorilor.

sâmbătă, 30 aprilie 2011

clepsidra

...in cautarea timpului pierdut.

 ...pe raft, in biblioteca. Un raft cu obiecte. Pline de ganduri, de simtiri, de amintiri frumoase. "Sunt fire de nisip? ...graunte miscatoare ce cad usor, dar se aseaza. Se pierd in ele amestecandu-se."
"Masoara timpul?" intreaba cineva... "Nu, dar as putea" ...se aude din nisip.

...sunt fire de nisip, sunt drumuri si poteci, sunt oamenii din jurul tau. Sunt momentele petrecute langa cei dragi, ...si bune si rele. Sunt pasari calatoare, saruturi sau atingeri... rasete de copilandru, sau plansul unei mame, sunt stele cazatoare, dar si pahare de vin. Sunt ceea ce ti-ai dorit si iti doresti. Iau forma timpului pierdut si devin amintiri.
Renasc prin ganduri noi si iti deschid sufletul si lumea. Sunt fire de nisip, sau ganduri?
De ce inchise in clepsidra!?


Oricum traiesti prin deadline-uri la job, condus de orologii la cumparaturi sau la teve, inconjurat de calendare. Pastreaza un graunte pentru tine atunci cand prin multimi agale ratacesti. Opreste timpul, cu gandul, doar o clipa. Permite-ti sa visezi ! 

sâmbătă, 16 aprilie 2011

In vino veritas... curiozitati, nevoi, placeri ascunse...

...sau cand cuvintele unui om beat reprezinta gandurile unui om lucid.


Iti  lipseste oare ragazul necesar unei cugetari senine, lipsite de prejudecati si probleme cotidiene!? …nu mai mult decat timpul ce ai dori sa-l folosesti pentru a citi o carte, sau de ce nu sa faci o baie fierbinte, ori o plimbare prin parc.


Ai vrea sa faci o multime de lucruri si totusi cum ai putea!? Nu ai terminat proiectul de la serviciu si ai ramas peste program, nu ai gatit sau ai uitat de masina de spalat plina cu haine murdare, i-ai promis unui/ei prieten/e ca va vedeti si nu sti cum sa amani fara sa se supere… ai uitat complet ce mai vrei cu adevarat si nu reusesti decat sa te complici. chiar nu mai gasesti ragaz si pentru tine? De cate ori ai lasat tot deoparte doar ca sa te bucuri de aroma unui pahar de vin (eu prefer rosu) ? ...sa inchizi telefoane, calculator, televizor… poate doar niste muzica in surdina.

Cand ai iesit ultima data in crasma la o bere/suc/cafei ori ceai ai fost atent la ce se intampla in jurul tau? Toti acei oameni au problemele lor, normal ca nu au cum sa fie mai mari ca ale tale, dar poate au zis: 'acum ma simt eu bine, acum voi cunoaste macar o persoana care sa ma faca sa ma simt bine.' DA! Puteti sa va ganditi la sex, ca doar numa acolo  va sta capu’ oricum. Cica doar oamenii si delfinii fac sex de placere. Povesti, discutii fel de fel, una mai stupida decat alta, sau cel putin asa iti pare tie ca inca ai altele in cap. Se aduna oameni la masa, pe unii i sti doar din vedere, pe unii deloc si fara sa iti dai seama te trece un fior usor. …parca se intampla ceva, "de ce ma uit mereu la ea/el? Parca suna interesant ce zicea" (pi dreq…). Incepi sa realizezi ce se intampla, iti place si te disturba totusi. Si iaca dintr-o data apare nesiguranta invaluita in fel de fel de intrebari: daca…, cum, ce? …si gata sara , inapoi la rutina. Pi dreq ! O zis unii carpe diem da’ nu suntem fluturi. Maine devine azi atat de repedeeee… Iti este teama ca vei suferi din nou? '...a fost urat ultima data, parca mai doare un pic.' heheee... si totusi! ...mai e acel ceva, frumos si placut. Iti trebuie! Il vrei! Incearca! Risca! ...ai putea fi surprins/a.

Mi-am terminat cafeiu, ...am cetit si ziarele si recunosc cu sinceritate ca am probleme cu memoria de scurta durata… sau poate erau atat de multe informatii  ce mi-ar putea schimba viata incat creierasul meu nu a reusit sa faca o selectie si a renuntat. 

Acu' pot sa imi pun si eu un pahar cu vin..

Nu imi mai ramane decat sa recunoasc ca sunt un fan infocat al tricourilor lui Andi Moisescu.

sâmbătă, 2 aprilie 2011

... inspired by A Friend

Enjoy the silence...

SILENCE... a moment we all cherish...
a moment we all would love to enjoy...
sometimes all alone...
most of the time in the arms of someone we love...

sometimes... just dreaming of...

vineri, 1 aprilie 2011

rascolind prin ghiozdan...

Deosebirea dintre femeie si barbat...
(autor necunoscut... pentru mine)

Maurice, un copil cuminte, de laaa… o scoala din Buzau.
Intr-o zi, pe negandite,
l-a intrebat pe tatal sau:

Taticutule, ia spune, dar sa nu fi suparat, ce deosebire este intre o femeie… si un barbat?
Vai de mine si de mine !!! Maurice, nu ma enerva! Cum se poate tu 'mein lieben' sa ma intrebi asa ceva?
Un copil ca tine invata… si nu intreaba asaaa hai-hui, chestiuni nerusinate care nu-s de varsta lui.


Insa Maurice, nu se lasa.
Si asa cum si-a propus, plin de nevinovatie, la mamica lui s-a dus.

Mamitico, te rog sa nu te superi dar as vrea sa am idée ce deosebire este intre un barbat si o femeie?
Vai de mine si de mine! Tu model in toata clasa si in toata scoala chiar, cum vorbesti asa cu mama? Piei din fata mea, MAGAR!!!

Dezilusionat, de atatea observatiuni amare, profesorului ii pune tot aceeasi intrebare.

Dascalul Albert, pe Maurice il intreaba rugator:
Poti sa-mi spui te rog ce numar poarta mama la picior?
…Mama? aaa 37 are.

Insa dascalul Albert il intreaba: Dar taticu?
…aaa Tata? …aaa tata … 41 cert.


(Dascalul) Deci, mamica 37, …tata 41 are.

Precum vezi DEOSEBIREA - este doar intre picioare.