Stiinta succesului...

...sau de ce avem nevoie de exemplul altora.

Sincer, nu prea sunt adeptul clipurilor si mesajelor motivationale. Astazi insa s-a dovedit ca tot ceea ce stiam eu despre viata si cum trebuie traita este aproape in intregime eronat. Cred ca nici cafeaua nu o sa o mai pot savura cu aceeasi placere. Defapt, de ce beau eu cafea dimineata? Cine ma pune sa aprind si o tigara? (ei hai ca asta cu tigara merita schimbata, dar sa nu deviem acu de la subiect).

Asa imi trebuie daca in loc sa ma uit la teve la emisiuni de viata, adevarate reality-show-ri ce nu pot decat sa te inspire, sa te faca sa iti gasesti acel scop lipsa, sa iti umpli golul acela imens din viata. Pfff... ce pacat ca nu avem echipa de fotbal in oras, ...ma faceam si io suporter adevarat si imi gaseam o familie unde toate problemele dispareau.

In loc sa ma plang de probleme as putea sa ...eh, am si eu momentele mele.

Dar ajunge cu vorba ca trece timpul si uitam rezultatul, asa ca va las si pe voi sa va dumiriti singuri de ceea ce ar trebui sa faceti in viata. Dati cu Ler, ca la toti ni-i greu.

Da click aici pentru a-ti schimba viata !!!

Poveste dintr-o rama...

...nu lasa la voia intamplarii ceea ce oricum nu poti controla.

O imagine, o rama, o poveste... 
Sau poate doar o lucrare complexa a mintii. O cana cu vin/ceai, un foc de odaie si o atingere usoara de mana. O privire aruncata in zare si un raspuns pe masura. Un ravas uitat pe masa... O cafea si o tigara. Si un zambet, normal! ...ah, cafeaua-i amara. Cuvinte aruncate-n cerneala, asternute apoi usor pe hartie. Amestec de nonsens cu sensuri perfecte. Sunt toate imagini in rame, atarnand pe perete. Povesti din trecut ascunse in minte, oare in rama exista cuvinte?  Si totusi, iau forma... se pierd in multime. 
Doi oameni pe strada, o alta poveste, ...aceeasi rama.

La modul conjuctiv...

..."gramatica" din viata noastra.

  Sa vorbim despre... 

Asa incepe. Si nu are nici o legatura cu ce am invatat la "Limba romana", in generala sau la liceu. Nu este un examen. Este un "mod" de a fi, de a trai. Un mod care obliga... si te obliga. Fie ca iti impune dorinta, necesitatea, munca, seful, prietenii... fie ca iti impui tu "sa...". Sa faci, sa dregi, sa asculti, sa induri, sa vrei, sa iti bagi... si sa o iei de la capat. Un mod care nu te lasa sa zabovesti prea mult in trecut si te obliga sa traiesti in prezent, dar cu gandul mereu la ce va urma sa se intample. Ceva nou, ceva extraordinar, ceva minunat, ...ceva trist sau tragic, ceva dureros sau ceva placut, ...ceva.
Asadar, sa nu uitam ca incepe o noua saptamana si trebuie sa...
Sa fiti iubiti...

Cindrel InAlergare - gata de start

...11 August 2012 - prima editie Cindrel InAlergare - Paltinis, Sibiu, Romania.

Ca tot suntem in plina desfasurare a Jocurilor Olimpice, ne pregatim cu toti pentru acest eveniment sportiv local, ...si nu numai, deoarece orice iubitor de munte poate veni macar sa-i incurajeze pe alergatori.

Participanti, voluntari si sustinatori din toata tara se aduna in acest weekend la Paltinis pentru primul maraton montan din Muntii Cindrel.

Sa peram ca vremea o sa fie numai buna de alergare, iar dupa finish toata lumea sa fie multumita, ...cat se poate.

Succes alergatorilor, spor la treaba organizatorilor si voluntarilor, multumiri sponsorilor si tuturor celor ce dau o mana de ajutor.

Seara cica se anunta si momente de relaxare, povesti, foc de tabara, chitara, etc, asa ca lume buna sa fie...

GATA !!! Sibiul se pune in miscare

...sambata 16 iunie 2012 la Maraton Sibiu.

Alergatorii sunt pregatiti.
Voluntarii au fost instruiti.
Oamenii s-au implicat.

Dar inca mai este timp sa te implici si tu !!!
Este imposibil sa nu gasesti o cauza intre cele inscrise care sa iti atraga interesul.
Va asteptam sa-i sustineti pe alergatori pe traseul lor, sa-i incurajati pana la final pentru efortul depus.

Alergatorii si sustinatorii sunt asteptati atat la start pe scena din Muzeul in aer liber, cat si pe marginea traseului.
Startul se da la ora 9.00 de la scena din Muzeul in aer liber, trecerea pe langa lacul de la Gradina zoologica, intrarea pe pista de biciclete pana la Bolta Rece si retur.

Traseul va fi marcat, iar voluntarii vor avea grija sa nu apara incidente neplacute.

SUCCES ALERGATORILOR !!!

Le multumim tuturor celor care s-au implicat in organizarea si sustinerea acestui eveniment.

Idiotul...

...sunt perfect de acord cu imperfectiunea.

Nu, nu este vreun print sau personaj dintr-o carte. Sunt eu. Esti tu, sau cel de langa tine. Nimic mai simplu. Suntem supusi greselii. Suntem oameni. Ne dam fiinte inteligente si ne trezim de multe ori ca suntem mai prosti decat gaina. E mai usor sa judecam pe cei din jur decat sa ne recunoastem propriile greseli. E foarte usor sa gasim scuze pentru ceea ce alti considera gresit, doar prin prisma faptului ca noua ni se pare ok. Unii insista si ar vrea sa schimbe lumea dupa ei, nu sa intre ei in randu lumii. Greselile sunt acceptate intr-un fel sau altul pana la urma, insa daca am reusi sa ni le recunoastem si noi poate am face un pas inainte. Sau nu.
Cica orice actiune e urmata de reactiune. Oare toate actiunile noastre sunt gandite la felul in care cei din jurul nostru vor reactiona? In nici un caz... Ne face asta mai idioti decat suntem? Nu. La fel de idioti o sa fim in continuare. Doar ca nu pentru toti cei din jurul nostru la fel. Nu suntem perfecti si nici nu vom fi vreodata. Dar ar fi bine sa ne asumam anumite greseli. Sa ne recunoastem noua in primul rand ca e nevoie de altceva pentru a merge inainte ca un intreg, o societate, o civilizatie.
E festival mare la noi in targ, cu crize... si teatru. O scena ne e viata, ...si comedie, ...si tragedie. Printi si printese, ...personaje. Pana la urma este o arta sa fi "idiot" in propria-ti piesa. Insa sa nu uitam ca in public sunt numai critici. Si buni, ...si mai putin buni.

...pana la urma ce e asa de frumos la un trandafir? in cateva zile moare.

P.S. : bine ca nu am uitat sa iubesc 

Despre... caini, pisici si ...oameni

..."those who can't do, ...teach. those who can't say, ...write."

  Traiesc la bloc de cand ma stiu, asa ca nu am avut niciodata un animalut de companie. Imi plac animalele. Prefer cainii. Nu prea inteleg pisicile (poate ca de cele mai multe ori ma duce gandu la alte 'feline'). Cat despre oameni...

  Inca de mic copil inveti, sau vezi prin desene animate ca pisicile si cainii "nu se prea au la suflet". La fel ti se insiruie o gramada de ..."sa nu faci asta, nu e bine", sau " nu ai voie sa...!" Si totusi, caini si pisici locuiesc impreuna in multe case, ii vedem la prieteni de cele mai multe ori. Oricat de diferite ar fi aceste animale, fac cumva si ajung sa se inteleaga, sa traiasca impreuna. Cu oamenii se pare ca e un pic mai greu. De ce? ...Pentru ca gandim probabil. Doi oameni pot privi, sau discuta, despre acelasi lucru si vad ceva diferit. Ii judecam pe cei de langa noi, dar nu uitam ca in acelasi timp sa ne absolvim, cu putere absoluta, de greselile proprii. Avem ambitii si vise, dam vina pe stele, astrii, sau zeitati cand nu iese asa cum am vrea noi, sau chiar lovim/ranim pe cel de langa noi.  ...Si totusi, ne consideram fiinte rationale, superioare. Pffff... rad si cainele si pisica acum de noi. 

  Pisicile nu sunt tocmai preferatele mele. Lasa par peste tot, fac numai ce vor, cand vor si ce le place, in masura in care le permite spatiul si uneori omul. Insa daca ati stat mai mult prin preajma lor pe la amici, poate ati avut surpriza sa vina si sa se cuibareasca in poale, cautand afectiune. Torcand usor, cerand daruire si dragoste. Pentru atat cat are nevoie pe moment, iar daca nu primeste, se supara usor, se agata cu ghearele si maraie. Le place curatenia, se ingrijesc si nu isi fac nevoile pe oriunde. Iar cand au chef de joaca, sunt pline de entuziasm si bucurie netulburata.

  Cui nu-i plac catelusii!? Niste dragalasenii cand sunt micuti, dar cresc repede si pana invata unde sa isi faca nevoile iti umplu casa cu surprize. Un caine implica unele responsabilitati, nu e de ajuns sa il ai pe post de jucarie. Nu as tine insa un caine la bloc, consider ca l-as chinui. Sau daca ai un caine la bloc, macar sa ai bunul simt sa cureti dupa el pe casa scarii daca nu l-ai invatat sa isi faca nevoile afara. Cainele este singura vietuitoare care a dus spre perfectiune vocatia prieteniei. 

  E destul de simplu cu cainii si pisicile: daruiesti si primesti. Se joaca impreuna, caini si pisici, se curata, impart mancarea, eh... uneori si-o mai fura unul altuia ca doar sunt animale. Dar totul e destul de simplu, insa inainte de a-ti alege un prieten patruped, gandeste-te bine daca poti avea grija de el.

  Cat despre noi, fiinte superioare, in loc sa luam uneori exemplu de la animale, sa privim lucrurile si oamenii mai simplu, noi evoluam, gandim, avem nevoi de fel de fel. De la cafeaua de dimineata, tigara de langa, alcoolul sau alte otravuri si prafuri fermecatoare din pauza sau de dupa munca, pana la nevoia de socializare, de oameni dragi. Creierul nostru probabil nici nu mai stie exact ce vrea, sau cand vrea. Suntem prea ingropati in nevoile sociale si prea avizi de nevoi personale. Complicam lucrurile pana nu se mai intampla nimic. 

  ...si rad si caine si pisica. Nici visele nu mai sunt vise...